Magia rezistă – viața după Festival

Home / Magia rezistă – viața după Festival
foto Isvor Brancusi

Acum, că septembrie s-a dus, totul se întoarce la normal – Piața Festivalului redevine parcare iar Sala Palatului se pregătește pentru concertele sale obișnuite, adică extraordinare. Festivalul Enescu s-a încheiat, lăsând în urmă ore bune de înregistrări pe care să le (re)ascultăm pe Radio România Muzical – sau să le (re)vedem pe TVR3, și multe articole despre cum să (nu) ne purtăm la concerte (în special la cele de la Festival, se-nțelege).

Dar viața cultural-artistic-muzicală a României (și nu mă refer doar la București!) merge mai departe, dincolo de magia Festivalului. Și, vă vine să credeți sau nu, viața asta – de dinainte și de după Festival, de fapt – are magia ei proprie: există proiecte independente, originale, valoroase, care trăiesc în celelalte spații și își așteaptă publicul. Dacă n-ați auzit de ele, nu e vina voastră – și nici a lor: aici bugetele de publicitate fac diferența. Însă intenția mea nu este să vă plâng pe umăr, ci să vă vorbesc despre un proiect pe care-l consider relevant pentru acest subiect, proiect în care, mărturisesc, sunt mândru să fiu implicat – „Isvor. Constantin Brâncuși” al ansamblului Imago Mundi.

 

Belgrad

Continuare a seriei „Isvor” – după „Isvor. Dimitrie Cantemir” (care punea opera prințului moldovean în contextul muzicii vechi și tradiționale românești) și „Isvor. George Enescu” (care tratează sursele de inspirație ale Rapsodiilor Române în cheie contemporană), „Isvor. Constantin Brâncuși” propune 11 compoziții și aranjamente muzicale semnate de Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu, Doctor în Muzică, lector universitar și profesor titular la catedra de chitară a Universității Naționale de Muzică din București. „Isvor. Brâncuși” este dedicat marelui sculptor român, din a cărui viață şi operă este inspirat; este o reinterpretare – vizuală şi sonoră – a lumii lui Brâncuşi: de la cea gorjeană, unde s-a născut şi format spiritual, la cea pariziană care l-a desăvârşit artistic şi cultural. Lucrările sunt inspirate din muzica tradițională oltenească; muzica Mariei Tănase (poate cea mai importantă voce pentru muzica tradițională românească, dar şi una dintre marile iubiri ale lui Brâncuşi); muzica lui Erik Satie (compozitor francez, precursor al minimalismului, suprarealismului, muzicii repetitive sau al "théâtre de l'absurde", interesat de muzica lăutarilor români şi bun prieten cu sculptorul român); sau, pur şi simplu, lucrări inspirate de opera lui Constantin Brâncuşi: Muza adormită, Pasărea măiastră, Cumințenia pământului, Masa tăcerii, Coloana infinită.

Există mai multe straturi ale acestui nou program Imago Mundi – întâi de toate este structura instrumentală a ansamblului: un amestec de instrumente moderne de factură cultă (flaut, oboi, violoncel), tradiționale (cobză, instrumente de percuție) sau aflate între cele două „lumi” (chitară, vioară). Al doilea strat este abordarea interdisciplinară – muzică și arte vizuale: lucrările lui Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu (compoziții muzicale), respectiv Florin Ghenade și Cristian Stănoiu (foto/video și proiecții video mixate în timp real) nu sunt doar omagii – ceea ce, cu siguranță, s-a mai făcut – cât, mai ales, reinterpretări ale temelor brâncușiene, ale surselor sau influențelor, ale structurilor sau ale texturilor lucrărilor sale. Ultimul strat este experimentarea unui concept original: în perspectiva Turneului Național 2017, Imago Mundi se transformă în „hub artistic” – vom avea alături doi muzicieni extraordinari, Matei Ioachimescu, flaute și Adrian Precup, violoncel (cu excepția concertului de deschidere când vom cânta în formula obișnuită, cu Adrian Buciu – flaute și Andreea Țimiraș – violoncel) .

Anul 2017 este anul comemorării a 60 de ani de la trecerea în eternitate a lui Brâncuși – un bun moment pentru a-l celebra, promovând în același timp arta contemporană românească; un moment potrivit pentru a reaminti publicului român legăturile puternice ale „părintelui sculpturii moderne” și ale operei sale cu țara sa natală. Fiind unul dintre cei mai mari artiști români, unul dintre cei foarte puțini care au avut un impact cu adevărat major în arta și cultura mondială, a aduce în discuție opera și viața acestuia este un demers riscant – de cele mai multe ori, rezultatul unui astfel de proiect fiind tern, „corect” (din teama de a nu-l „desacraliza” pe Brâncuși), care provoacă mai degrabă îndepărtarea publicului decât trezirea interesului acestuia; sau, în cealaltă extremă, un rezultat „neconvențional” – pentru că, desigur, dacă șochezi publicul este un semn de dezinhibiție. În acest context, un proiect care își propune să vorbească despre Brâncuși folosind muzica (compoziție contemporană cu surse de inspirație eclectice și un melanj de sunete emise de instrumente culte / tradiționale) și arta foto/video (prin imagini care inspiră, fără a pretinde că explică) drept limbaje de exprimare, este un proiect original – în cel mai curat sens al cuvântului. Astfel, spectacolul audio-vizual al ansamblului Imago Mundi are o abordare directă, deschisă, plină de curiozitate, ludică fără a fi frivolă, serioasă fără a fi scorțoasă, inocentă fără a fi naivă; este un performance ingenios, coerent, solid, care continuă (și duce mai departe) seria „Isvor” – o serie de proiecte artistice dedicate surselor tradiționale ale artei și culturii românești.

 

În România, ansamblul Imago Mundi va prezenta programul muzical/vizual „Isvor. Constantin Brâncuși” pentru prima dată – după premiera ce a avut loc la Berlin, în decembrie 2016, respectiv după seria de evenimente ce a avut loc în Belgrad / Budapesta / Graz / Viena în vara acestui an. Turneul Național Imago Mundi 2017 (un proiect cultural organizat de Asociația Culturală ISVOR și co-finanțat de AFCN) păstrează structura ediției anterioare, cu 10 performance-uri în 10 orașe: Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică – București; Centrul Multicultural și Educațional – Săcele; Sala Aula Magna a Universității „Transilvania” – Brașov; Sala Auditorium Maximum a Universității Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca; Sala Filarmonicii „Banatul” – Timișoara; Centrul de Cultură Arcuș – Sfântu Gheorghe; Casa de Cultură „Geo Bogza” – Câmpina; Colegiul Național „Decebal” – Deva”; Sala Thalia a Filarmonicii – Sibiu; Sala Aula Magna a Universității „1 Decembrie” – Alba Iulia. Turneul va fi încheiat de conferința/dezbatere pe tema „Brâncuși / Satie. Sculptură imponderabilă, muzică sculpturală” moderată de Virginia Barbu (cercetător ştiințific în cadrul Sectorului „Arte vizuale şi arhitectură – perioada modernă” al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”) și găzduită de Universitatea Națională de Muzică – București.

Cu o istorie de 16 ani, primit cu entuziasm la Londra, New York, Lisabona, Berlin, Viena, Tunis sau Granada, ansamblul Imago Mundi propune o reconsiderare a muzicii tradiționale româneşti din perspectiva compoziției contemporane. Imago Mundi sunt: Oana Ivaşcu – oboi; Daniel Ivaşcu – percuție; Cătălin Ştefănescu-Pătraşcu – compoziții, chitară, cobză; Ştefan Barbu – vioară; Adrian Buciu – flaute; Andreea Țimiraș – violoncel. Invitați speciali: Matei Ioachimescu – flaute; Adrian Precup – violoncel. Artişti vizuali: Florin Ghenade – foto / video; Cristian Stănoiu – proiecții video live.

În loc de concluzie: mergeți la evenimentele artiștilor independenți, chiar dacă (de fapt, mai ales dacă) asta înseamnă cumpărarea unui bilet; susțineți creația autentică locală și națională – cumpărând CD-urile, cărțile, albumele. Veți avea surprize foarte plăcute – artiștii respectivi nu doar că se vor simți încurajați să creeze în continuare, dar chiar își vor putea permite să o facă!

Daniel Ivașcu – project designer / percuționist